5 LUCRURI PE CARE STIINTA NU LE POATE EXPLICA

Sunt cateva lucruri pe care le facem zi de zi, despre care am putea crede ca au fost explicate cu secole in urma, dar care ne dau si astazi de gandit. Oamenii de stiinta nu le-au putut descifra inca.

Cascatul

Cascatul

Faptul ca noi cascam ii intriga pe oamenii de stiinta din doua motive. Primul ar fi acela ca aceasta “activitate” nu prea pare sa ne foloseasca la ceva anume. Iar al doilea: cand simtiti ca va vine sa cascati, abtineti-va! Ce se intampla? Aveti convulsii, va doare ceva? Nu. Nu se intampla absolut nimic. La fel de intriganta este si natura “contagioasa” a cascatului. Cand cineva dintr-o incapere incepe sa caste, si celorlalti le vine sa faca acelasi lucru.

Si mai interesant este ca s-ar putea ca in momentul in care ati citit in acest text cuvantul “cascat”, chiar sa fi cascat de cateva ori. V-ati intrebat vreodata de ce?

Unele carti de anatomie scriu ca acest act ar fi provocat de nivelul scazut de oxigen in sange. Asta ar declansa cascatul, care nu ar fi altceva decat o gura sanatoasa de oxigen necesara in acel moment. Aceasta teorie vine de la marii invatati ai Greciei Antice si multi specialisti au incercat inlocuirea ei cu ipoteza care spune ca lucrurile stau exact pe dos: cascatul ar reduce de fapt nivelul de oxigen, pentru a te ajuta sa dormi si pentru a incetini metabolismul. Iar aceasta idee pare intemeiata de vreme ce nu vedem atleti cascand in timp ce alearga pe pista (moment in care se presupune ca nivelul de oxiden din sange trebuie sa fie din ce in ce mai mare). In cele din urma nimic nu s-a demonstrat si noi cascam in continuare fara sa avem habar de ce si la ce ne foloseste.

Adolescenta

Adolescenti

Se spune ca omul este singurul animal care-si intrerupe dezvoltarea sexuala pe la varsta de un an, pentru a invata. Daca am fi la fel ca celelalte animale ne-am putea reproduce dupa primii 3-4 ani de viata. Dar nu, corpul uman isi reia pregatirea pentru procreatie abia la pubertate. Este o perioada de care unii isi amintesc cu drag, altii nici nu vor sa auda. Acnee, voce in schimbare, menstruatie, apucaturi ciudate, hormoni, teribilism – toate sunt definitorii pentru perioada numita adolescenta.

Stiinta nu a rezolvat insa misterul acesteia. Nu se stie de ce trecem prin “calvarul” pubertatii, iar unii oameni de stiinta presupun ca mama natura ne obliga la asa ceva cu scopul de a ne forta sa dezvoltam metode de a atrage sexul opus, ca simtul umorului, talentul artistic, aptitudinile conversationale.
Este o teorie, insa daca ar fi fost intr-adevar legata de evolutionism, oare n-ar fi trebuit ca dupa atatia ani de perfectionare sa devenim toti niste top-modele cand implinim 13 ani?

Efectul Placebo

Efectul Placebo

Este clar de ce functioneaza efectul placebo. Un om spune ca-l doare capul, un altul ii da un paracetamol spunandu-i ca este leacul perfect pentru problema lui si durerea ii este luata cu mana. A renuntat sa-si mai faca griji despre durere, asa ca aceasta dispare. Dar ce se petrece atunci cand efectul placebo dispare?

Medicamentele imaginare sunt bune la orice – s-a descoperit ca ele pot ajuta in afectiuni banale, dar si in boli de inima ori crize de rinichi. S-a ajuns pana la operatii mimate, in care medicii anesteziaza pacientul si se prefac ca intervin chirurgical. Ele chiar functioneaza, pentru ca in multe cazuri bolnavul si-a revenit spectaculos. Si culmea este ca nimeni nu isi poate explica stiintific cum asa ceva este posibil.

Visele

Vise

Oamenii sunt interesati mai mult de interpretarea si decodificare viselor, decat de rolul lor si de motivele pentru care suntem in stare de asa ceva.

Exista o teorie freudiana care spune ca visele sunt expresii ale dorintelor noastre ascunse, dar niciunul dintre psihologii din ziua de astazi n-a mai reusit sa urmareasca ideile lui Freud pentru a-l combate sau pentru a-l sustine. O alta teorie arata ca visele sunt de fapt ganduri nefolositoare aruncate de creierul nostru. Pe de alta parte stim ca si animalele viseaza, asa ca este greu de crezut ca pisoiul sau cainele nostru are atatea ganduri in exces care i-ar incarca creierul inutil. Cert este ca stiinta se uita “ca mata in calendar” la capacitatea noastra de a visa.

Rositul in obraji

Rosit in obraji

Darwin spunea despre rosit ca este cea mai ciudata dintre expresiile umane si ca a avut mari dificultati in a incerca sa inteleaga de ce oamenii ar dezvolta ceva care sa-i dea de gol intr-un mod atat de evident. Dupa mai bine de un secol, iata-ne in postura de a cunoaste despre rosit cam tot atatea cate stia si Darwin.

Roseata in obraji este, dupa unii, felul nostru de a ne exprima subordonarea in fata celor mai puternici membri ai societatii. Dar teoria nu rezista pentru ca si persoanele puternice rosesc la randul lor, iar procesul este unul involuntar oricum.

Altii merg pe pista diametral opusa, care spune ca rositul nu este semn de supunere, ci de suparare. Suntem cu totii narcisisti de fel si atunci cand cineva ne ridica in picioare intr-o multime, ori ne face de ras, rosim instantaneu pentru a le transmite, involuntar, un fel de injuratura non-verbala.

Sursa foto: Mediafax/AFP

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s