SECRETELE UNEI ALIMENTATII SANATOASE…

Cea mai mare gresealã fãcutã în domeniul nutritiei, priveste absorbtia
excesivã a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritivã si care se
gãsesc în: zahãr, dulciuri, fãinã, bãuturi alcoolice. Acestea sunt transformate
de organism în depuneri de grãsimi.
Obezii se aflã în interiorul unui cerc vicios. Grãsimea nu mai este la modã, iar
mass media înfãtiseazã sãptãmânal o imagine care contravine modului de
viatã a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confruntã, mai mult sau mai putin,
cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, în general, sã mãnânce tot mai
mult.
Multe persoane, în special femei, iau medicamente de sintezã pentru slãbit,
care au efectul de a le suprima pofta de mâncare, actionând ca un laxativ.
Folosirea permanentã a acestor medicamente creazã dependentã si perturbã
metabolismul apei si a sãrurilor din organism, provocând edeme, rinichii sunt
afectati, se produc tulburãri psihice si de ritm cardiac. Au apãrut regimurile pe
bazã de pulberi, care, în prima fazã, produc o scãdere
însemnatã în greutate, deoarece organismul pierde multã apã,
dar nu scade si grãsimea.
Toate aceste cure de slãbire restrictive au marele dezavantaj
cã persoana nu învatã sã-si înlocuiascã modul de nutritie
nesãnãtos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel cã majoritatea îsi regãsesc vechea greutate la numai câteva sãptãmâni de la terminarea regimului, ele
fiind mai dezechilibrate decât înainte din acest punct de vedere.
Regimul disociat propune o alternativã blândã si eficace, pe termen lung, în
curele radicale si restrictive, care au ca scop scãderea greutãtii prin
prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta înseamnã cã unele
alimente se potrivesc mai bine între ele decât altele. Dacã alimentele care nu
se potrivesc se consumã împreunã, se produce pentru o scurtã duratã o
dereglare digestivã, în primul rând balonare, apoi o mãrire a organelor
digestive.
Digestia are loc mai usor dacã sucurile gastrice prelucreazã un singur fel de
alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, decât cele care
contin amidon, deoarece acestea din urmã se digerã în mediu alcalin, spre
deosebire de carne cãreia îi trebuie un mediu acid.
Este importantã separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibilã
100%, dar dacã se reuseste sã se rezolve la douã treimi din alimente este
foarte bine.
Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grãsimi. În cea mai
mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate
în sãruri minerale, vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar
procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de altã parte
aceste alimente au în compunerea lor peste 90-95% apã. Consumarea în mod
regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o
pierdere în greutate.
Busuiocul, cimbrul, mãrarul, usturoiul, pãtrunjelul, menta, salvia, cimbrisorul,
chimionul, ienupãrul pe lângã faptul cã amelioreazã mult gustul mâncãrii,
contribuie la procesul de digerare si eliminare a grãsimilor.
Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, cãpsunele, afinele, zmeura,
mango, grapefruit, lãmâia au rol în distrugerea proteinelor.
O hranã sãnãtoasã este o hranã proaspãtã, variatã, bogatã în substante
vitale, alcalinã, cu multe vitamine, cu sãruri minerale si oligoelemente.
Este recomandat ca de trei ori pe sãptãmânã sã nu se consume
carne, aceasta fiind înlocuitã cu preparate din soia.
Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a
100 gr. de grâu integral sau orez nedecorticat. Se vor consuma
legume proaspete, care contin substante vegetale bioactive
(glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazãre,
fasole verde, varzã, broccoli, rosii, fulgi din cereale, pâine
integralã, gris, orez nedecorticat, grâu încoltit sau germeni de grâu.
Substantele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru
evolutia cancerului.Se recomandã hrana care nu a fost congelatã, conservatã, rafinatã, evitânduse
alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahãrul rafinat, fãina
albã, uleiul rafinat, conservele.
Unele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului
(cimbrul), altele actioneazã împotriva îmbolnãvirilor (chimenul, cimbrul,
mãrarul), sau sunt diuretice (ceapa, ienupãrul).
Se vor consuma numai grãsimi vegetale naturale, unt, margarinã sau ulei
presat la rece. Se vor evita alimentele cu continut mare de candiu (metal nociv
pentru sãnãtate si care provoacã leziuni renale) cum ar fi: ciupercile de
pãdure, organele de porc, pateul de ficat.
La prepararea alimentelor trebuie avut grijã ca acestea sã se fiarbã mai mult
decât este nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive. Trebuie avut grijã
la mâncãrurile cu prãjeli si sosuri, deoarece nu sunt sãnãtoase. Afumarea
alimentelor si prãjirea lor în grãsime animalã sau ulei încins produce la
suprafata acestora o crustã maronie (care este o oxidare toxicã), precum si
deseuri grãsoase, care sunt cauza tulburãrilor digestive si a gravelor
probleme de sãnãtate (ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este
ca alimentele sã fie preparate la aburi, prin fierbere în apã sau la grãtar, ele
pãstrându-si gustul, culoarea si valoarea nutritivã.
Ar trebui respectate câteva reguli privind modul în care ne alimentãm sãnãtos:
– se mãnâncã încet, având timp suficient pentru consumarea mâncãrurilor,
fãrã stres, fãrã întreruperi (ridicare de la masã pentru rezolvarea unor
probleme), într-o atmosferã de calm si liniste;
– cu 15-20 de minute înainte de masa principalã se poate
consuma o salatã sau un mic aperitiv, pentru a se micsora
senzatia de foame, mãrind satietatea;
– se mãnâncã pe sãturate, dar nu mai mult, chiar dacã
mâncarea este foarte bunã si gustoasã;
– se mãnâncã la ore fixe;
– nu se „sare” peste mese si nici nu se înlocuieste masa cu o felie de pâine cu
unt;
– se mestecã mult si bine, hrana trebuind fãrâmitatã înainte de a se înghiti,
pentru a usura munca stomacului;
– nu se beau lichide în timpul meselor, deoarece digestia este mai dificilã,
producându-se mai mult acid în stomac;
– dupã ora 17 nu se consumã mese îmbelsugate, bogate în proteine, greu de
digerat, iar cu 2 ore înainte de culcare nu se mãnâncã nimic;
– se recomandã împãrtirea celor 3 mese principale în cantitãti mai mici, în 5-6
mese pe zi;
– se mãnâncã numai când apare senzatia de foame, fiind interzisã
consumarea alimentelor de plictisealã sau pentru omorârea timpului;

– nu se mãnâncã cu lãcomie, iar portiile de mâncare sã fie moderate;

– este indicatã tinerea postului o zi pe sãptãmânã, pentru eliminarea toxinelor
si odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apã platã,
sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri esalonat pe toatã ziua;
– seara, înainte de culcare se poate bea o canã cu lapte cald, eventual îndulcit
cu miere de albine, sau o canã cu ceai din plante medicinale (tei, musetel).

SURSA:Internet

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s