LIBERTATEA INTERIOARĂ PRIN PURITATE …

Din punct de vedere etimologic, cuvântul libertate vine din latinescul liber şi este interpretat ca şi eliberare din sclavagism, din captivitate sau ca stare de drept. Însă dacă ne limităm la înţelesul strict al cuvântului, avem şanse mari să limităm potenţialul nostru de înţelegere în practică a acestei noţiuni. Spre exemplu, din aceeaşi rădăcină latină provine şi cuvântul libertin care este atributul unei persoane compromise sexual. Şi pentru că pe măsură ce căutăm să explicăm cuvintele totul devine din ce în ce mai abstract şi mai complicat, hai să lăsăm la o parte argumentele etimologice şi disensiunile fonetice şi să facem apel la capacitatea noastră de percepţie interioară.. Normele etice impuse de societate de-a lungul timpului au fost concepute având ca premiză principiul universalităţii, acela de a nu face nimănui nimic din ceea ce nu-ţi place să ţi se facă ţie. Însă ca un alt paradox, pe măsură ce înaintăm în civilizaţie se pare că ne implicăm tot mai mult în valurile mâloase ale nesincerităţii compromiţând integritatea de dragul confortului.

Dar libertatea poate fi reprezentată prin multe alte lucruri, iar nesinceritatea nu înseamnă neapărat actul de a spune o minciună ci poate însemna, aşa cum am menţionat mai sus, negarea dreptului nostru uman de a trăi o viaţă armonioasă. M-am hotărât să insist asupra acestui aspect pentru că l-am găsit mai potrivit contextului legăturii dintre libertate şi conştiinţă.

Am să argumentez această alegere folosind mai întâi un vechi proverb latin care spune „Minte sănătoasă în corp sănătos.” Da, într-adevăr, pentru a trăi liber şi pentru a obţine o stare de conştiinţă elevată, avem nevoie de o stare de sănătate cât mai apropiată de perfecţiune. Natura ne-a oferit întotdeauna soluţii numeroase, una dintre cele mai des recomandate fiind adoptarea unui regim vegetarian şi evitarea, în plus, a consumului de cafea, alcool sau tutun. În epoca în care trăim astăzi, toate cercetările în domeniul cancerului şi al bolilor cardiace atestă o mai mare susceptibilitate în cazul persoanelor consumatoare de carne. În susţinerea acestui punct de vedere vine şi Asociaţia Americană a Dieteticienilor (ADA). Conform cercetărilor acestei asociaţii, diferite tipuri ale regimului vegetarian au fost şi sunt folosite cu succes în numeroase programe de recuperare şi chiar de reversibilitate în cazuri severe ale bolilor arterio-coronare. O dietă vegetariană oferă de asemenea şi alte beneficii datorită conţinutului scăzut de colesterol, grăsimi saturate şi proteine de provenienţă animală. Vegetarienii înclină să aibă o mai mică susceptibilitate la hipertensiune, iar consumul mărit de fibre care se găseşte în vegetale şi în fructe scade considerabil şansele cancerului pulmonar şi al colonului. Aceleaşi surse indică o rată mai mare a longevităţii decât în cazul consumatorilor de carne.

Pentru că majoritatea persoanelor care vin în contact cu un asemenea regim sunt la început îngrijorate în ceea ce priveşte asimilarea cantităţii corecte de proteine, vitamine şi minerale necesare organismului, iată şi câteva răspunsuri. Proteinele ar trebui să ocupe un procent de 10-15% din totalul zilnic de calorii. Acest procent nu reprezintă un număr ridicat şi poate fi acoperit uşor prin consumarea de produse lactate (brânză),ouă, nuci, cereale şi legume. O atenţie mai mare asupra asimilării cantităţii necesare de proteine trebuie să o acorde aceia care urmează un regim strict vegetarian. Însă un regim lacto-ovo-vegetarian echilibrat nu prezintă nici o dificultate în acest sens. Nu trebuie deci să fim îngrijoraţi în ceea ce priveşte problema proteinelor. Şi nici nu trebuie să căutăm să consumăm în exces alimente care conţin proteine pentru că folosite în exces cauzează o excreţie mărită a cantităţii de calciu în organism ceea ce poate în timp genera osteoporosis sau alte probleme de sănătate.

În ceea ce priveşte vitaminele şi mineralele, un regim vegetarian nu trebuie să ne îngrijoreze deloc. Vitaminele, compuse organice care efectuează funcţii stimulând creşterea şi reproducerea sau menţinerea sănătăţii şi vieţii, se găsesc în mai toate produsele lactate şi în vegetale.

Surse de vitamine şi minerale în regimul vegetarian

Vitamina B1: mazăre, fasole, pepene, cereale

Calciu: lapte, brânză, spanac, cereale, ouă, nuci

Vitamina B2: lapte, brânză, iaurt, ciuperci, spanac, cereale

Fosfor: lapte, brânză, cereale, ouă

Vitamina C: grapefruit, citrice, ardei verzi, gogoşari, căpşuni

Sodiu: sare de masă, lapte, ouă, bicarbonat

Vitamina A: gogoşari, morcovi, spanac, piersici, gogoşari

Potasiu: cereale, legume, fructe

Vitamina D: produse lactate, gălbenuş de ou

Fier: gălbenuş de ou, cereale, spanac

Vitamina E: Ulei din vegetale, seminţe de floarea-soarelui

Vitamina K: spanac, varză, lapte şi produse lactate

Dar acestea sunt doar unele dintre efectele în plan fizic. Practicarea unei astfel de diete ne învaţă să preţuim mai mult natura, să respectăm mediul înconjurător şi ne ajută să devenim mai luminoşi, mai optimişti şi plini de energie. Aceasta este starea de spirit în care putem să devenim liberi şi fericiţi. Există o diferenţă majoră între starea greoaie lăsată de o masă constituită din carne şi una uşoară şi sănătoasă constituită din fructe sau legume. Şi contrar aparenţelor, cu puţină imaginaţie, un regim vegetarian poate oferi o mulţime de variaţii culinare fără să ne îngrijoreze dacă vom reuşi să acoperim cantitatea necesară de nutrienţi în organism.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s